Am facut cunostinta cu dna doctor Vantul in anul 2005 cand eu = Corina Chis, aveam frumoasa varsta de 37 ani. Era intr-o dimineata de sambata, fiecare la locurile nostre de munca. In jurul orei 9 dimineata, pe atunci, am avut o puternica apasare in piept urmata de o ghiara puternica, care tot mai mult ma sufoca. Asa am ajuns eu la spital la urgenta, asa am facut cunostiinta cu dna doctor Vantu. Ce e drept eu eram pe targa , dna doctor alaturi de targa si impreuna am urcat in lift. Eu naiva deoarece nu intelegeam de ce era nevoie de internare, deoarece visam ca imi revin rapid, iar urmatoarea zi de marti trebuia sa il duc pe tatal meu la operatie. Repetam continuu ”iau tratamen si revin ori de cate ori este nevoie, dar trebuie sa merg cu tatal meu la operatie” Dna doctor stapana pe situatie , imi raspundea cu calm: „lasa ca il operam si pe tata, dar mai intai trebuie sa stam cateva zile sub observatie”. Am ajuns sus pe etaj, tin f bine minte ca am vazut deasupra capului scris: ”REANIMARE”, am realizat in sinea mea ca ceva chiar nu este in regula, dupa care mi s-a taiat filmul si m-am desteptat pe la amiaza. Din nou acea dna doctor, cu care m-am plimbat dimineata cu liftul, era langa patul meu. M-am simtit precum un nou nascut care isi gaseste ptr. prima data alinarea in privirea mame, m-am simtit precum un pacatos de rand care nu mai are vise spre mai bine dar isi gaseste speranta si increderea intr-un duhovnic. Nu as vrea ca nimeni vreodata sa cunoasca acea stare in care eram. Retin foarte bine , ca am intrebat-o: ”este ceva grav?”, la care am primit raspuns niste cuvinte de incurajare: ”ai facut ceva probleme la inima, dar noi doua trebuie sa lucram reciproc si totul va fi bine!”, stiu ca la auzul acestor cuvinte, de sub gene au iesit cate doua picaturi la fiecare ochi, care s-au scurs pe obraji. Cu o mana usoara si catifelata, mi-a sters lacrimile si din nou mi-a spus: ”nu plange, ai copii? trebuie sa luptam ptr ei. Da? Auzi? trebuie sa ma asculti, da???” , ” te-am pus la niste aparate , trebuie sa urmarim inima cateva zile, o sa stai cuminte da???”, ”ma asculti da?”. Atunci am observat ca intradevar eram monitorizata, erau aparate peste tot in jurul meu., atunci am realizat ca treaba nu este buna. Din acel moment am ascultat de orice cuvant pe care il primeam, iar in momentele in care ramaneam singura, inchideam ochii si ma rugam continuu: ”ajuta-ma doamne, trebuie sa imi cresc copii, trebuie sa fiu mama si sotie acasa la mine”. bunul Dumnezeu, parca ma ajuta in fiecare zi, au trecut primele 20 zile dupa care am iesit din reanimare, am fost mutata la salon si intr-una din zile o infirmiera m-a pus pe un carucior, mi-a pus in brate o fisa si m-a coborat cu liftul la radiologie, timp in care am avut timp sa citesc in fisa: ”diagnostic : INFARC MIOCARDIC ACUT”. Cu sinceritate o spun acuma dupa 14 ani, ca am crezut ca se desface pamantul sub mine, m-am abtinut pana in salon, asteptam cu nerabdare sa vina sotul meu la mine si sa il cert, ptr ca m-a mintit si nu mi-a spus ca am facut infarct. Cand deodata in usa salonului apare, dna doctor Vantul. Cu o voce impunatoare , dar tremuranda, s-a apropiat de pat, mi-a sters din nou lacrimile si mi-a spus din nou: ”nu plange, asa este ai facut un infarc, am fost prietene pana acuma si m-ai ascultat de mai bine de 2 saptamani, si trebuie sa luptam si mai de parte, o sa te trimit la Fundeni , o sa mai faci niste investigatii care la Suceava nu se pot face si vom lupta pana iti revii. Nu uita ai acasa doi copii care au nevoie de tine”. Si asa a fost : am ajuns la Fundeni, unde toata lumea citea dosarul meu = fisa, si ii auzeam cu vorbeau :” de unde vine doamna? de la Suceava? care o fi cardiologul Vantu? ???, aaaa? dna inalta? slabuta? blonda? Bravoo!!! felicitarile ei. Bun profesionist!!! dna sa multumiti celui de sus ca ati ajuns pe astfel de mainile bune,…. ale unui astfel de cardiolog = dc. Vantu, ” Asa am cunoscut eu pe doctorul cardiolog Vantu, asa am cunoscut eu pe doamna Vantu, asa m-am imprietenit eu cu doamna doctor Vantul. Datorita ei sunt astazi in viata, datorita ei am ajuns din nou acasa langa familia mea, datorita ei mi-am continuat activitatea de mama si mi-am crescut copii, mi-am reluat activitatea laservici. Recunosc ca am refuzat pensionare, ptr ca nu concepeam sa stau acasa, in mintea mea pe atunci, pensia pe caz de boala era doar ptr cei ce nu pot munci, dar eu pot. Datorita dnei dc.Vantul, ptr ca traiesc, am ajuns onorata zi de a fi soacra MARE, apoi soacra mica si chiar si bunica. Da toate astea se datoreaza doar doamnei doctor Vantul, care m-a readus la viata, care m-a ajutat sa lupt cu mine, care m-a ajutat sa traiesc si sa imi impun mereu: ”eu pot”. Va multumesc stimata doamna doctor, din tot sufletul meu de mama si sotie, ptr.tot ce ati facut pentru mine. Si va promit ca voi urma cuvintele dumneavoastra pana in ultima clipa cand voi parasi acest pamant . Numai ca eu nu il voi parasi prea degraba, ptr. ca mi-am propus sa imi plimb si stranepotii . Asa ca mai am treaba. Va multumesc, va respect, va datorez stima si respect ptr munca dumneavoastra in cariera pe care o aveti. Va iubesc, va multumesc si bunul Dumnezeu sa va rasplateasca oriunde si oricand