In cazul baietelului meu de doar doua luni, nascut prematur, a luat o decizie care il va costa scump: a executat o manevra de decalotare fortata fara permisiunea mea, lucru ce poate duce la multe neajunsuri in timp: pete de sange pe scutec, infectie urinara, si in final instaurarea unei fimoze cicatriceale care trebuie operata. Toate acestea puteau fi evitate daca se informa ca baieteii nu trebuie decalotati fortat, ca in jurul pubertatii acest lucru se va intampla de la sine.
Nu s-a spalat pe maini inainte de operatiunea asta, nu are servetele de unica folosinta pentru masa de lucru unde pune copiii si nici pentru cantar, i se pare inacceptabil sa opreasca aerul conditionat pentru cateva minute cat consulta un sugar atat de mic.
Argumentele ei frizeaza absurdul, mi-a spus ceva de genul ca nu opreste aerul conditionat deoarece ea (doctorita) are doua straturi de haine si nu ii este frig.
Cand a venit acasa la noi prima si singura oara, i-a tusit copilului in fata in mod sustinut (2 saptamani avea copilul) si i-a fortat buricul sa-l deschida sa-l verifice. N-a reusit sa-mi alapteze copilul cu biberonul si incerca sa ma convinga ca totusi laptele din biberon s-a mai redus, desi era evident ca baietelul nu reusise sa suga nimic in 15 minute.
Am aflat mai tarziu de la o mamica de 17 ani, fara educatie, ca problema era de la biberon, ca pentru prematuri trebuie alt tip de biberon. Doctorita n-a stiut asta.
