Comunicarea Asertivă

Comunicarea Asertivă

Ce este Comunicarea Asertivă?

Acasă: Ea: „ Ești un monstru dobitoc, fără suflet! Nu te mai suport!”, spuse femeia, începând să plângă în hohote…El: „Ești o nesuferită care nu știe niciodată ce vrea! Ba nu așa.., ba așa..bla, bla, bla…habar nu ai de capul tău! Scutește-mă!”, zise partenerul ei trântind ușa și ieșind din casă…

La birou: Åžeful: “ Nu e nimic bine din ce ai făcut în proiectul asta! Dacă până la sfârșitul săptămânii nu refaci totul, așa cum trebuie, îți tai 20% din salariu!” Angajatul, cu privirea plecată în documentele aruncate pe birou, cu glas pierit, îi răspunde șefului : “ Am înțeles…”se simte nedreptățit, (doar el lucrase cât considerase de bine, cu multă atenție și conștiinciozitate în ultimele săptămâni la proiectul respectiv)…se simte trist, furios, neputincios, descurajat, devalorizat, dar îi e dificil să-și exprime dezacordul față de atitudinea șefului… etc.

Ce găsiți în comun la ambele cazuri prezentate?

în primul caz, este prezentată un anumit tip de comunicare: comunicarea cu agresivitate pe care ambii parteneri o exercită și datorită ei, nu în puține case regăsim astfel de situații…
în cel de-al doilea caz, observăm, din partea șefului aceeași comunicare cu agresivitate, pe care am regăsit-o și în cazul anterior, iar, din partea angajatului, observăm, un alt tip de comunicare: comunicarea cu timiditate …
Atât comunicarea cu agresivitate , încărcată cu emoții puternice de furie, revoltă, dispreț, nedreptate, disperare, etc., cât și comunicarea cu timiditate încărcată cu deznădejde, dezamăgire, reprimarea sentimentelor, învinovățire, etc., sunt modalități de comunicare destructive, atât pentru noi, cât și pentru relațiile noastre!
Din fericire, pe lângă cele două modalități de comunicare defectuoase, mai există cel de-al treilea mod de comunicare, care este constructiv, rațional, adecvat, care poartă denumirea de “comunicare asertivă”.

Comunicarea asertivă este modalitatea de comunicare prin care individul își exprimă necesitățile, dorințele, sentimentele și preferințele într-un mod deschis și onest, într-o manieră socialmente adecvată. Această manieră de comunicare nu poate avea loc atunci când individual este furios, frustrat, deprimat, anxios. în cadrul comunicării asertive, nu se încalcă nici drepturile personale, nici ale celorlalți. Acest gen de comunicare, arată respectul față de sine și față de ceilalți, promovează auto dezvăluirea, autocontrolul și aprecierea pozitivă a valorii de sine.

De ce anume este bine să ți cont ca să Comunici Asertiv?

Specialiștii afirmă că asertivitatea inhibă anxietatea, reduce depresia. Totodată, aceștia subliniază faptul că un comportament asertiv conduce la îmbunătățirea imaginii de sine.
Asertivitatea implică patru elemente:
1. refuzul cererilor;
2. solicitarea favorurilor și formulare de cereri;
3. exprimarea sentimentelor pozitive și negative;
4. inițiere, continuare și încheiere a unei conversații generale.
Acestea alcătuind componenta cognitivă care implică un anumit mod de gândire. Componenta comportamentală a asertivității include o serie de elemente non-verbale, cum ar fi:
– Contactul vizual: o persoană asertivă își privește interlocutorul drept în ochi. Lipsa contactului vizual poate transmite mesaje nedorite, de tipul: \"eu nu sunt convins de ceea ce spun\" sau \"îmi este foarte frică\".
– Tonul vocii: chiar și cel mai asertiv mesaj își va pierde din semnificație dacă va fi exprimat cu o voce șoptită (aceasta va da impresia de nesiguranță) sau prea tare, fapt care ar putea activa comportamentul depresiv al interlocutorului.
– Postura: poziția corpului unei persoane asertive diferă de la situație la situație. Totuși, se apreciază că, în majoritatea cazurilor, subiectul trebuie să stea drept: nici prea rigid, pentru că aceasta exprimă o stare de încordare, nici prea relaxat, pentru că ceilalți ar putea interpreta o astfel de poziție ca fiind lipsită de respect.
– Mimica: pentru ca mesajul să aibă caracter asertiv, mimica trebuie să fie adecvată și congruentă cu conținutul mesajului. Astfel, de exemplu, dacă cineva zâmbește atunci când afirmă că ceva îl supără, oferă interlocutorului o informație ambiguă, care alterează sensul comunicării.
– Momentul administrării mesajului: cel mai eficient mesaj asertiv își pierde semnificația dacă este administrat într-un moment nepotrivit. Astfel, de exemplu, nici un șef nu va răspunde favorabil la o cerere de mărire a salariului, oricât de bine formulată este această, dacă angajatul îl abordează atunci când se pregătește să se prezinte în fața unei comisii de control a firmei.
– Conținutul: chiar dacă toate celelalte condiții sunt respectate, mesajul nu-și atinge scopul dacă este prea agresiv, cu intenția de a-l blama pe celălalt sau, dimpotrivă, exprimat prea timid și într-un mod pasiv. Conținutul unui mesaj asertiv trebuie să fie precis, descriptiv și direct.

Ce pot sa fac?

Deoarece comunicarea asertivă, nu este cel mai ușor lucru de însușit (pentru că, e nevoie de un control al emoțiilor, ca să ai disponibilitatea necesară pentru a comunica asertiv), apelează cu încredere la un psiholog care să te însoțească în drumul tău înspre dobândirea unei comunicări asertive.
Dobândind o comunicare asertivă, șansele de a trăi scene ca cele prezentate la începutul articolului, sunt mult reduse!
Vă doresc mult succes!

Psihoteraeut Adina Demian
0722 524 894