Adolescenta
In societatea noastra, copiii sunt luati in ingrijire si protejati de catre parintii lor. In adolescenta, copiii incep sa se confrunte cu momentul in care trebuie sa aiba grija de ei insisi. Acesta este motivul pentru care adolescenta poate fi dificila.
In cazul in care un copil nu a fost instruit si pregatit in mod corespunzator pentru a fi autonom, se va retrage de la sarcina vietii de adult. Copilul continua sa reclame rasfat si sprijin.
In adolescenta, unii copii simt ca se apropie lupta pricipala a vietii si intra intr-o panica. Pentru acesti copii, a fi responsabil, a fi de ajutor si a-i sustine pe altii pare a fi o cerere dura si imposibila.
Sunt mai multe modalitati de a exprima o astfel de panica. Unii copii descurajati ii vor lovi pe cei din jurul lor. Se vor cearta cu parintii si adultii.
In general, vor fi o problema pentru ei insisi. Alti copii se vor supara, vor opri toate activitatile, si vor actiona ca si cum ar exista un cerc magic care ii da inapoi. Ambele tipuri de copii raspund intr-un mod propriu la o situatie riscanta.
Multi oameni sunt speriati de adolescenta. O privesc ca pe o criza speciala si deosebita. Sute de carti au fost scrise cu privire la pericolele ingrozitoare care stau in calea adolescentului, dar, adolescenta nu este o criza.
Adolescenta este o faza de dezvoltare, ca si orice alta faza. Aceasta nu produce o schimbare de caracter, desi aduce de multe ori la suprafata greseli care au trecut neobservate.
In timpul adolescentei, se intalnesc noi situatii si fiecare situatie noua face apel la noi eforturi de adaptare. Pentru aproape fiecare tanar, adolescenta inseamna un singur lucru mai presus de toate. Copilul trebuie sa dovedeasca ca nu mai este un copil.
In cazul in care copilul a inteles faptul ca nu mai este copil, atunci nu va atrage atentia asupra problemei. In cazul in care nu este destul de sigur, copilul va lupta pentru dreptul de a fi considerat adult.
In cazul in care copilul simte ca a fi adult inseamna a fi liber, copilul va lupta impotriva restrictiilor.
In timpul adolescentei, multi copii incep sa fumeze, sa bea, sa ofenseze cu vorbe si sa nu doarma acasa. Intr-un astfel de comportament, imita ceea ce simt ca sunt privilegiile maturitatii.
In general, copiii primesc mai multa libertate in timpul adolescentei.
Parintii nu mai simt ca au nevoie sa ii vegheze si sa ii pazeasca tot timpul. In cazul in care, cu toate acestea, parintii incearca sa continue supravegherea lor, copilul va face eforturi puternice pentru a-si afirma autonomia. In aceste cazuri, obtinem o imagine de \”negativism adolescentin\”, unde fiecare sugestie si cooperare este resimtita si refuzata.
In timpul adolescentei organele corpului sunt in curs de dezvoltare si, uneori, coordonarea functiilor nu este ușor de realizat. Copiii cresc mai inalti. Mainile si picioarele lor cresc. Procesul nu este intotdeauna armonios. Poate ca ei sunt mai putin activi si mai putin abili. In cazul in care adolescentii se fac de ras pentru stangaciile lor temporare, pot ajunge sa creada ca nu pot fi nimic altceva, decat stangaci.
In acest moment, aparent vom vedea uneori inversarea progresului. Copiii care au fost elevi stralucitori in scoala incep sa para lenti si mai putin destepti. Nu isi indeplinesc promisiunea timpurie. Alti copii care pareau mai putin talentati incep sa se autodepaseasca. Copiii geniali care raman in urma acum au fost copii rasfatati Astfel ar putea arata doar ca un indicator al momentului in care au fost ajutati si apreciati. Cand vine vorba ca acesti copii sa faca eforturi independente, curajul lor esueaza. Ei simt ca nu isi pot realiza ambitiile.
De asemenea, am descoperit ca unii adolescenti sunt stimulati de noua lor libertate. Drumul spre indeplinirea propriilor sperante este in mod clar in fața lor. Noi idei si proiecte le umplu mintea.
Interesul lor in toate partile componente ale culturii umane se largeste si creste. Abilitati noi sunt descoperite. Dorintele lor creative gasesc noi oportunitati de antrenare. Pentru acesti copii, nici o perioada a vietii nu poate fi mai interesanta si mai frumoasa.
Acestia par a trai in primavara vietii. Ei sunt copii curajosi, care nu sunt interesati doar de ei insisi, ci si de ceilalti. In primii ani au fost pregatiti pentru a raspunde noilor situatii cu incredere si autonomie. Nu privesc viata de adult ca pe un ofertant de dificultati si pericole, ci ca pe o ocazie de noi oportunitati de lucru si colaborare.
Adler Speaks-The lectures of Alfred Adler
Traducere si adaptare psiholog Marina Sasu